Te trezesti intr-o dimineata,monotona prin definitie,instinctiv iti faci tabieturile si apoi pleci la liceu-"cimitir al tineretii mele",cum ii zice Bacovia.Te asezi in aceas banca in care stai de vreo 2 ani,incerci sa-ti termini vreo tema,nimic din ce faci nu iti zice ca azi ceva o sa se schimbe...
Apoi isi fac aparitia cailalti "locuitori",zgomotosi sau somnorosi,ce te intreaba de vreo ora si cam atat.Te plictiseti,dar te-ai obisnuit cu plictiseala si te relaxezi la gandul ca patul tau te primeste ,in vreo 6 ore,in lumea lui...Nu prea ai reusit sa-ti faci prieteni,dar e ok,consideri ca ai dezvoltat relatii de colegialitate minunatE...
Vine si pauza mare.Astazi sunteti o turma de fete care mergeti impreuna sa va incarcati cu provizii.Radeti,discutati si planuiti un foc de tabara.De la acel gratar de la Paste v-ati apropiat mult.E sfarsit de aprilie si vremea parca e dupa sufletul vostru:minunata...Pe banca liceului va teseti o prietenie.Nu se vede inca,dar se simte!Ai cu cine vorbi acu si mai e ceva...E ciudat...Dar pe patru dintre voi va leaga o melodie,cu nume predestinat,va leaga CANTA-MI POVESTEA!
Saturday, January 9, 2010
Arta de a fi prieteni....
Posted by GoGo at 1:32 PM
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
0 comments:
Post a Comment